Origine TAPA

Originea “tapas”urilor asa cum Senior Domingo mi-a relatat-o, seful de la primul bar de tapas in care am lucrat

Senior Domingo, un domn la vreo 70 de ani, carunt si subrezit un pic de atata munca, mi-a povestit intr-o zi de unde provine numele de “tapa”. Spunea ca dupa epoca lui Franco, care mai de care, si-a deschis propria afacere. Au aparut barurile sau “las tabernas” ca ciupercile dupa ploaie. Dupa o  zi de munca la camp, locuitorii satelor se intalneau la taverna din sat si degustau bauturile specifice, bere, vinuri sau lichioruri.


Insa acestia aveau ceva de furca, pe timp de vara, cu mustele si tantarii, pentru a nu le intra in pahare.  Si asa proprietarii de baruri  au venit cu o idee: sa puna “una tapadera”, “una tapa”, un capac paharului pentru a evita ca mustele sa intre in bautura. Si asa au inceput sa puna o felie de paine cu jamon sau cu chorizo. Proprietarii au realizat ca aceasta “tapa” (capac), fiind in general sarata, da pofta clientilor pentru o a 2 a bautura si tot asa. Domnul Domingo spunea ca originea “tapei” este in Granada, de unde este dansul :).

Daca mergi in Almeria sau Sevilla  sigur ti se va spune ca acolo este originea tapei. Ideea este ca de la aceasta necesitate, de a crea un capac pentru pahare, “las tapas” au devenit un simbol al Spaniei, o parte importanta din cultura acestei tari.

O data cu trecerea timpului tapele au evoluat si au devenit din ce in ce mai diversificate, creative si originale. Pot spune ca daca mergi in Granada nu e nevoie sa mai comanzi mancare pe langa bautura pentru ca o data cu bautura ti se aduce o tapa super consistenta. Aceasta tapa, in functie de bar, o poti alege tu de pe o tabla unde sunt prezentate tapele zilei, fie ti se aduce cu fiecare bautura, la primera, la segunda, la tercera si tot asa, acestea fiind prestabilite in aceasta ordine din bucatarie. In Granada, Almeria, unele zone in Malaga (cum ar fi Teatinos, zona noului campus universitar) tapele vin gratis cu bautura sau sunt incluse in pretul acesteia, se mai adauga un 20, 30 centi la pretul bauturii. Nu lipsesc: tortilla (omleta spaniola), ensaladilla rusa (salata rusa – aduce un pic cu salata de beuof, insa e cu ton), patatas al pobre (cartofii “saracului”), pinchitos (frigarui) etc.

Cu timpul acest concept de Tapa s-a pierdut. In celelalte zone ale Spaniei, tapa o ceri si o platesti. Este mai mica decat o “media racion” ( jumatate de portie) sau o “racion” (portie)  si o alegi dintr-o vitrina care se afla pe bar. Tapa se mai intalneste si sub numele de “pincho”.

Acum ca v-am spus povestea “tapei” asa cum spaniolii o relateaza, sper sa va bucurati de retetele pe care eu le stiu si pe care le am "furat" de la spanioli sau de la persoane cu o vasta experienta in bucataria iberica.

Sursa foto: www.pymecom.com